Sensul dumnezeiesc al Învierii Domnului Iisus Hristos
În Săptămâna Luminată, este esențial să recunoaștem că Fiul lui Dumnezeu cel Înviat, ajută pe toți cei care doresc să se apropie și să se alăture acestui drum al divinității. Aceasta călătorie le va permite să treacă prin moarte cu sufletul în Rai, și, la finalul vremurilor, să învie cu trupul și sufletul în noua realitate a creației. Totuși, există cei care aleg să ignore această călăuzire și continuă să fie atrași de ispitele lumii materiale, căutând soluții tehnice pentru îmbunătățirea vieții, fără a accepta Calea lui Hristos. În această lume interioară și exterioară, scopul final al creației este reunificarea în Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu cel Înviat, pregătind astfel creația pentru îndumnezeirea lumii.
Dumnezeu, prin Creație, a marcat unitatea lumii în El, însă, căderea a adus o ruptură prin care El caută să reîntregească această comuniune cu Creația. Motivația acestui act divin este iubirea. Dumnezeu dorește ca noi să Îl cunoaștem ca un Dumnezeu al iubirii veșnice. Prezența Sa în Treime se reflectă în actul creației, sugerând că această alegere nu este o obligație, ci o expresie a iubirii divine. Creația este, prin urmare, un cadru în care Tatăl și Fiul își pot împărtăși iubirea, invitând ființele create să răspundă cu aceleași sentimente filiale.
Hristos Cel Înviat, unificatorul creației
Prin Hristos Cel Înviat, întreaga creație este adunată. Fără Cuvânt, timpul nu ar avea sens, pentru că acesta este marcat de pecetea divinității. Astfel, creșterea spirituală a fiecărei persoane este strâns legată de societatea în care trăiește. Creația a fost gândită pentru a oferi suport omului în urcușul său spre Dumnezeu, iar omul este cel care adună sensul originii divine in viața sa.
Numai comuniunea cu Dumnezeu va putea să genereze iubirea dintre oameni, iar îndumnezeirea omului este cheia care deschide ușa spre plenitudinea existenței morale și spirituale. Această urcare spre Dumnezeu este un proces conștient, care se realizează prin însoțirea oamenilor de către Înțelepciunea divină, avându-l în centrul său pe Fiul lui Dumnezeu. Prin asumarea umanității, Hristos devine vârful creației, aducând la îndeplinire planul divin al unității dintre om și divinitate.
Cuvântul lui Dumnezeu și destinul lumii
Dumnezeu a creat lumea și, prin urmare, și natura, de dragul iubirii. Aceasta a fost menită să devină un mediu de comunicare a divinității. Fiecare om are un rol în istoria sa personală și, simultan, în evoluția colectivă a umanității. Această responsabilitate se leagă de alegerea de a promova bunăstarea, asigurând o înțelegere armonioasă între oameni, în contrast cu divizările iraționale.
În concluzie, Învierea Fiului lui Dumnezeu ne reamintește că gândul divin dinainte de veci către lume este strâns legat de relația noastră cu Cuvântul lui Dumnezeu, aducându-ne într-o comuniune de iubire cu Tatăl, prin Duhul Sfânt. Iisus Hristos, fiind Lumina Vieții și Calea noastră, este Cel care ne ghidează spre împlinirea spirituală, dând sens existenței noastre. Fără această Înviere, întreaga creație nu ar avea un scop sau un sens.
HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
