Agrometeorologie practică: protecția culturilor împotriva brumei și grindinei
Apa pură din punct de vedere chimic și bacteriologic îngheață la -40 de grade Celsius, însă în prezența nucleelor glasogene o face deja la zero grade. Nucleele glasogene de natură minerală coboară pragul de îngheț până la -10 grade Celsius. Bacteriile Pseudomonas syringae și Erwinia herbicola au în membranele celulelor lor nuclee glasogene care determină înghețarea apei la temperaturi cuprinse între zero și -10 grade Celsius. Cu cât densitatea acestor bacterii este mai mare, cu atât temperatura de îngheț a apei este mai scăzută. Dintre pomii fructiferi, piersicul este cel mai sensibil la îngheț, având în scoarță cea mai mare concentrație de astfel de bacterii glasogene.
Tratarea culturilor cu produse cuprice — zeamă bordeleză, zeamă albastră și altele asemenea — cu câteva ore înainte de apariția brumelor distruge aceste bacterii, iar plantele sunt salvate. Ionii de cupru sunt absorbiți pozitiv de sporii ciupercilor patogene și de bacterii, cărora le distrug sistemul enzimatic. Există însă și o atenționare importantă: tratarea vițelor din soiul Tămâioasă Românească cu produse cuprice după luna mai poate conduce la pierderea aromei acestor struguri.
Prevenirea și refacerea culturilor după brumă
Protecția culturilor contra brumei presupune măsuri luate pentru prevenirea distrugerii mugurilor, florilor, fructelor sau lăstarilor tineri ai plantelor aflate sub influența temperaturilor negative. Pericolul apariției brumelor este preponderent în lunile martie și aprilie și foarte rar în luna mai. Pentru prevenire se recurge la fumigație, prin arderea materialelor organice în grămezi umede, cam una la 30-50 de metri pătrați de cultură, sau cu petarde, tunuri fumigene ori produse industriale. Se mai poate recurge la irigarea prin aspersiune a plantațiilor, la producerea de ceață artificială cu dispozitive speciale ori la întârzierea tăierilor de primăvară în zonele cu pericol frecvent de brume.
Refacerea culturilor după brumă presupune mai întâi tratarea plantațiilor cu KERAFOL, care accelerează refacerea țesuturilor distruse; ALGOBOR, amestec de fertilizanți chimici și borat de sodiu care sporește rezistența plantelor la agenți patogeni și brume; BORO-ET, amestec de bor cu fertilizanți foliari care sporește rezistența plantelor la stres și reduce drastic populația de bacterii patogene; FINALEVO, care accelerează absorbția potasiului și a altor microelemente și crește rezistența plantelor la temperaturi scăzute; COPFORT, produs ecologic care reduce procesele oxidative din plante sporind rezistența la temperaturi scăzute, secetă și infecții micotice și bacteriene. Nu în ultimul rând, rămân tratamentele obișnuite cu produse cuprice: zeamă bordeleză, Turdacupral, Funguran, Oxiclorură de cupru, Kocide și altele.
Combaterea grindinei, o provocare pentru fermieri
Protecția culturilor contra grindinei este una dintre cele mai dificile măsuri agrotehnice. O soluție parțială este acoperirea culturilor cu plasă antigrindină, care trebuie să fie de culoare verde, cu ochiurile destul de mici ca să oprească bobițele de grindină, dar destul de mari ca să nu umbrească prea mult culturile. Cea mai elaborată metodă constă în bombardarea norilor Cumulonimbus, generatorii grindinei, cu rachete purtătoare de microfilamente de iodură de argint, substanță care poate preveni formarea grindinei. Nici această metodă nu este infailibilă, căci operațiunea se poate face doar până la 8.000 de metri altitudine.
După grindină, plantațiile se tratează cu aceleași produse care se folosesc și la combaterea efectului brumelor, cu excepția soiului de vie Tămâioasă Românească, deoarece produsele pe bază de cupru distrug aromele strugurilor acestui soi. Ca fenomen meteorologic, grindina poate afecta uneori mortal animalele sau chiar oamenii. Cele mai mari dezastre s-au produs în Bangladeș și India, iar la noi în județele Brăila, Iași, București-Băneasa, Oradea, Dorohoi și Zalău. În județul Dolj, la 20 iunie 1997, grindina a ucis patru persoane în două localități.
Apel către fermieri: protejarea albinelor, o prioritate
Fermierii care dețin pomi fructiferi fac uneori tratamente chimice fără să anunțe apicultorii, mai ales în timpul înfloritului, ceea ce duce la masacrarea familiilor de albine. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare, prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume, este necesar să fie anunțată primăria, comunicând ziua tratamentului și produsele folosite. Primăriile sunt obligate să înștiințeze apicultorii din zona respectivă. Majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele, iar dacă acestea dispar, dispar și sursele noastre de hrană.
