Germania revine la cărbune, în timp ce România își continuă planurile de renunțare la această resursă
Centralele pe cărbune din Germania se apropie de limita capacității, iar estimările indică faptul că, până la finalul anului, se va atinge un nivel comparabil cu cea mai ridicată producție trimestrială înregistrată vreodată de capacitățile rămase în exploatare. Germania este cea mai mare piață de energie din Europa și cel mai mare consumator de gaze naturale de pe continent, iar revenirea la cărbune a avut loc după ce o parte din capacitatea nucleară a fost scoasă din uz.
Avântul recent al energiei pe bază de cărbune este legat și de creșterea constantă a prețului gazelor naturale. Astfel, cărbunele a devenit un combustibil mult mai ieftin pentru producerea de energie electrică și termică. Piața gazelor naturale este puternic afectată de situația din Iran și, mai ales, din Rusia. Europa se află în pragul unei crize a gazelor naturale, iar Comisia Europeană le-a cerut statelor membre să caute soluții pentru reducerea consumului de energie, pentru a evita în iarna care urmează situații dramatice cauzate de lipsa gazelor naturale și a energiei electrice.
Green Deal a fost asumat rapid de Uniunea Europeană și aplicat agresiv în unele state, inclusiv în România. România are cele mai agresive ținte de renunțare la cărbune din întreaga Uniune Europeană, în condițiile în care dorește să înlocuiască grupurile pe cărbune cu centrale pe gaze naturale, deși acest lucru nu a fost realizat. Este cazul investițiilor în grupuri pe gaze naturale de la Complexul Energetic Oltenia. La centrala pe gaze de la Ișalnița s-a renunțat și se propune o investiție în unități de stocare. La Turceni există o ofertă pentru grupul pe gaze naturale, care încă este în analiză.
Problema care nu a fost luată în calcul atunci când s-a propus la CEO înlocuirea cărbunelui cu gazele naturale este că prețul gazelor va crește exponențial și se va ajunge la o criză a acestui tip de combustibil. Mai mult, estimările arată că în următorii doi ani cărbunele ar putea rămâne mai ieftin decât gazele. „Producerea energiei electrice din cărbune ar urma să rămână mai ieftină decât cea pe gaze pe parcursul anului viitor și, posibil, până în martie 2028”, potrivit Martei Wroniszewska, analist la Veyt.
Prin urmare, revenirea Germaniei și a altor state europene la energia pe bază de cărbune este justificată. Întrebarea care se pune este cum au putut să revină. Au putut pentru că nu au renunțat niciodată la capacitățile pe bază de cărbune, în ciuda politicilor europene rezultate din Green Deal. Germania revine la ce a avut tot timpul în conservare, fără ca infrastructura să fie dezmembrată. Este deja celebru cazul demolării unui parc de eoliene pentru a se reveni la exploatarea cărbunelui. Nimeni nu este fan cărbune, dar în Europa iarna durează cel puțin șase luni pe an, iar încălzirea de la panourile fotovoltaice nu a dat până acum roade. Nici gazele naturale, combustibil de tranziție, nu sunt o soluție din cauza prețului uriaș.
În acest timp, România merge mai departe cu închiderea cărbunelui, deși cel puțin șase luni pe an nu are alternativă. În România abia mai fumegă 1.000 de MWh pe cărbune, cea mai mare parte fiind produși la Complexul Energetic Oltenia. Iarna 2027 – 2028 va arăta cât de mult înseamnă lipsa energiei pe bază de cărbune din Sistemul Energetic Național, în contextul scumpirii record a gazelor naturale și a lipsei unităților de stocare.
Pentru politicienii români, energia nu este o problemă. În timp ce Germania se întoarce la cărbune, România, prin politicienii care o conduc, se întoarce pe partea cealaltă și își continuă somnul.
