Romanul „Trenul vieții, trenul morții“ (vol. II), lansat la Muzeul de Artă din Târgu Jiu
Scriitorul Dragomir Costineanu își lansează sâmbătă, 3 octombrie, la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, romanul „Trenul vieții, trenul morții“ (vol. II). Evenimentul cultural va începe la ora 12.00.
Vor vorbi despre carte și autor: Ionel Bușe, profesor universitar la Universitatea din Craiova, Ilona Duță, cadru universitar la Facultatea de Litere din Craiova, și Ștefan Melancu, profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Dragomir Costineanu și-a început activitatea didactică la Târgu Jiu, ca profesor de limba franceză, cei doi profesori universitari prezenți la lansarea de carte fiind foștii lui elevi. În anul 1979, Dragomir Costineanu a fost nevoit să plece din România, stabilindu-se la Paris, unde trăiește și astăzi.
Un debut romanesc tardiv, urmat de o serie alertă de volume
Potrivit profesorului Ștefan Melancu, Dragomir Costineanu și-a făcut debutul ca romancier destul de târziu, în 2021, cu romanul „Prieteni și dușmani“, publicat la editura craioveană „Aius“, urmat, într-un ritm alert, de încă trei romane până în acest moment, toate apărute la aceeași editură: „Într-o seară, de vară, o vioară cânta“ (2022), „Trenul vieții, trenul morții. Prima epocă feroviară“ (2023) și, cel mai recent, în 2026, o continuare a celui precedent, „Trenul vieții, trenul morții. A doua epocă feroviară“.
Apariția primului dintre aceste romane, cel din 2021, s-a constituit, pentru cei care îl cunoașteau pe Dragomir Costineanu, într-o dublă surpriză: mai întâi prin tema și tehnica narativă alese, apoi prin alegerea genului de scriitură, cel romanesc, după ce în prealabil autorul s-a făcut cunoscut cititorilor săi prin alte genuri – eseist, lingvist, traducător și orientalist.
În acest din urmă domeniu s-a remarcat printr-o cercetare de prestigiu, axată pe „morfologia“ teatrului kabuki, concretizată într-o teză de doctorat publicată sub titlul „Origines et mythes du kabuki“, Paris, POF, 1996. Biografia sa spirituală include și faptul că a fost coleg, între alții, cu Ioan Petru Culianu, a absolvit în anii ’70 Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din București, cu o teză pe „logica absurdului“ în teatrul lui Eugen Ionescu, fiind totodată un poliglot de marcă, vorbind, alături de limbile clasice și de cele cu circulație internațională, sanscrita, hindi, bengali și japoneza.
Apropiat al exilului literar românesc de la Paris
Dragomir Costineanu a activat în Franța la mai multe universități, inclusiv la un institut care aparține de Universitatea Sorbona. În Occident, i-a cunoscut îndeaproape pe unii dintre cei mai apreciați scriitori români din exil.
Potrivit criticului Ștefan Melancu, acesta l-a cunoscut pe Eugen Ionescu, din opera căruia, alături de traducerile din Mircea Eliade, a tradus „Viața grotescă și tragică a lui Victor Hugo“ (Hugoliade, Gallimard, 1982), și cu care a legat o sinceră prietenie, fiind totodată un apropiat al exilului românesc din capitala franceză.
Dragomir Costineanu s-a dedicat studiului teatrului japonez kabuki, despre care a publicat mai multe studii și lucrări, fiind considerat unul dintre cei mai mari specialiști din lume în acest domeniu.
