Sistemul Energetic Național, afectat de decizii controversate
Sistemul Energetic Național se confruntă cu dezechilibre majore, generate de decizii controversate luate în ultimii cinci ani, care au avantajat anumiți actori de pe piața de energie. Printre consecințe se numără dependența energetică, lipsa siguranței energetice, deficitul energetic, dezechilibrele între cerere și ofertă, lipsa capacităților de stocare, lipsa investițiilor finalizate, închiderea haotică a unor capacități de producție într-o perioadă cu deficit de energie și prețurile mari la energie.
Toate aceste probleme sunt suportate, în final, de populație, care plătește pentru greșelile politicienilor sau pentru legile făcute în favoarea grupurilor de interese din domeniu. Legile ar trebui să servească întreaga societate, nu doar anumite grupuri, iar politicile publice ar trebui să genereze un echilibru în care cei mulți să fie beneficiari.
Prevederi constituționale și realitatea din teren
Constituția României prevede, la articolul 47, că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. De asemenea, la articolul 135, alineatul (2), litera f), se stipulează că statul trebuie să asigure crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții.
În realitate, în ultimii ani, statul, prin reprezentanții săi, a afectat grav Sistemul Energetic Național. Există energie în timpul zilei, când soarele strălucește, dar nu și noaptea, când nu mai este soare. Deși pare simplu, parcurile fotovoltaice de energie solară nu au fost prevăzute cu unități de stocare, iar zeci de mii de megawați în fotovoltaic au fost aprobați fără obligativitatea stocării. Bulgaria a procedat similar, dar importă ieftin energie din România și o revinde scump după ora 19:00, când prețul energiei crește exponențial din cauza deficitului de producție.
Deficitul energetic și perspectivele pentru iarnă
Deficitul de producție poate varia de la câteva sute de megawați la câteva mii de megawați, în funcție de nivelul consumului. Iarna, consumul va depăși 9.000 de MW, iar deficitul estimat va fi de peste 3.000 de MW. Pentru a acoperi acest deficit, România va apela la importuri din Bulgaria, Serbia, Ungaria și chiar din Ucraina, aflată în stare de război.
În acest context, concluzia este că cea mai scumpă energie este cea pe care nu o ai.
