Palatul Administrativ din Târgu Jiu, de la bijuterie arhitecturală la ruină
Palatul Administrativ din Târgu Jiu, sediul Prefecturii Gorj, a ajuns într-o stare avansată de degradare. Clădirea monument istoric, ridicată în urmă cu peste 120 de ani, alături de corpul mai nou construit în anii ’70, prezintă un aspect dezolant încă de la exterior: accesul în intrarea principală este închis cu benzi de protecție, scările din marmură s-au desprins, iar tabla de pe acoperiș este ruginită. Intrarea se face doar de pe bulevardul Constantin Brâncuși.
Din instituțiile care funcționau cândva aici au mai rămas Prefectura cu Serviciul Permise și Serviciul Pașapoarte, Direcția Agricolă și câteva birouri ocupate de organisme ale statului. Restul instituțiilor au părăsit clădirea. Cele două servicii ale Prefecturii funcționează la parter, iar la etajul I se află birourile funcționarilor Prefecturii Gorj, cele ale Direcției Agricole și câteva birouri ale sindicatelor din Gorj. Biroul prefectului este o încăpere de dimensiuni mici, iar pereții crăpați și cablurile atârnate pe la tocurile ușilor sunt vizibile peste tot.
În clădirea veche, unde se aflau altădată birourile prefectului, cabinete parlamentare și ale vicepreședintelui Consiliului Județean Gorj, este întuneric pe culoare, iar pe jos se află resturi de tencuială căzută. Cea mai gravă situație este în Sala Maură, cândva o bijuterie arhitectonică: tencuiala și stucaturile sunt căzute pe mese, pe scaune și pe podea. Etajul II este părăsit, doar într-un birou funcționând un reprezentant al unui serviciu de Probleme Speciale.
Situația a pornit de la cutremurele puternice din 2023. În urma unei expertize efectuate în 2024, Palatul Administrativ a fost încadrat în categoria de risc seismic ridicat. Prefectul județului Gorj, Corneliu Răducan Morega, a declarat că, legal, clădirea trebuie evacuată: „Există un raport de expertiză care ne recomandă să ne mutăm de aici. Clădirea trebuie să fie evacuată în mod legal“. El a explicat că sediul arată la fel ca acum patru ani, pentru că, fiind afectat de cutremure, nu se pot face investiții. Au fost făcute demersurile pentru preluarea în custodie a clădirii de la Drăgoieni, care aparține Universității „Constantin Brâncuși“, și se caută fonduri pentru reabilitarea acesteia, urmând ca Prefectura să se mute acolo. Până atunci, activitatea se desfășoară în condițiile actuale.
Prefectul a precizat că documentația pentru reabilitarea clădirii de la Drăgoieni este blocată: firma care a câștigat licitația de proiectare nu a predat către CNI documentele conforme, iar contractul este încheiat de CNI, fără ca instituția să aibă pârghii de constrângere asupra proiectanților.
Clădirea din centrul municipiului Târgu Jiu, situată vizavi de Catedrala Ortodoxă, are un istoric aparte. Proiectată de arhitectul Petre Antonescu, una dintre cele mai importante figuri ale arhitecturii românești din prima jumătate a secolului XX, a fost ridicată pentru a servi drept sediu al Primăriei orașului, pe locul fostului Arest Preventiv și pe câteva terenuri particulare din vecinătate. Lucrările au început la 22 august 1898. Istoricul Alexandru Ștefulescu nota în „Istoria Tg-Jiului“ că atunci s-a pus piatra fundamentală a Palatului Municipal, în prezența Prințului Ferdinand, moștenitorul tronului. Pe pergamentul așezat la temelie era consemnat că evenimentul a avut loc în al XXXIII-lea an al domniei Regelui Carol I, în prezența autorităților civile și eclesiastice, prefect fiind I. Carabatescu, iar primar Titu D. Frumușanu. Documentul a fost semnat și de Ion I.C. Brătianu, ministru al Lucrărilor Publice.
Recepția provizorie a clădirii a avut loc la 9 mai 1900, însă lucrările au continuat până în 1904, când a fost montat orologiul din turla clădirii. Principalul element arhitectural deosebit este Sala Maură, realizată în stil hispano-maur, la moda vremii, stil regăsit și la Castelul Peleș sau la alte clădiri reprezentative din țară. Clădirea a avut inițial două corpuri laterale, demolate în 1969, când a început construcția noului sediu politico-administrativ al județului, după reforma administrativă din 1968. Născut în 1873 la Râmnicu Sărat și format la Paris, arhitectul Petre Antonescu a dominat arhitectura românească a epocii, printre realizările sale numărându-se Palatul Crețulescu, sediul Primăriei Capitalei, Arcul de Triumf, Cazinoul din Sinaia, Cazinoul din Constanța și Prefectura Dolj din Craiova.
