Maioreanu: Germania depășește criza energetică apelând la lignit și cărbune
Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, unul dintre reprezentanții AUR din Gorj, a atras atenția asupra modului în care cele mai puternice țări europene gestionează crizele energetice. El susține că situația din Europa ar trebui să dea de gândit celor aflați la putere în România.
Maioreanu a declarat că pe 14 septembrie, când producția eoliană a scăzut puternic în Europa, prețurile energiei au crescut în mai multe state. Germania a apelat la lignit, cărbune, gaze și importuri pentru a depăși momentul de criză. În România, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a ajuns la aproximativ 238 euro/MWh, cu aproape 50% peste ziua precedentă, iar în anumite intervale de seară a depășit 650 euro/MWh.
În Germania, media a ajuns la aproximativ 257 euro/MWh, iar în alte state din regiune a depășit 250 euro/MWh. O zi mai târziu, odată cu schimbarea condițiilor de producție, prețul mediu din România a coborât spre 190 euro/MWh. Maioreanu subliniază că este o diferență enormă într-un interval foarte scurt.
Fostul oficial a amintit și experiența recentă de la Cernavodă, unde nivelul foarte scăzut al Dunării a dus la oprirea celor două reactoare nucleare. El consideră că toate acestea arată că sistemul energetic trebuie să fie pregătit și pentru asemenea situații și că nu este suficient să discutăm despre câți MW avem instalați.
„Trebuie să știm câți MW sunt disponibili atunci când avem nevoie de ei și la ce preț. Sigur, regenerabilele sunt necesare și importante. Dar avem nevoie în același timp de producție stabilă și flexibilă, stocare, rețele și interconexiuni. Și, mai ales, trebuie să știm concret cu ce înlocuim o capacitate de producție înainte de a o închide”, a precizat Maioreanu.
„Nu faci politică energetică doar pentru a câștiga alegerile”
Andrei Maioreanu critică politicienii care se gândesc doar la câștigul electoral. El susține că energia nu permite improvizații și că o politică energetică nu poate fi făcută pentru a câștiga următoarele alegeri sau pentru a legitima un guvern nou.
Fostul secretar de stat a explicat că un grup energetic, o hidrocentrală sau un reactor nuclear se construiesc în ani, uneori în decenii, iar deciziile trebuie luate pentru următorii 20–30 de ani, nu pentru următorul ciclu electoral.
„De aceea insist asupra unei strategii energetice serioase și asumate. Vremea se poate schimba de la o zi la alta. Strategia energetică a unei țări nu poate face același lucru”, a mai precizat fostul oficial guvernamental.
