Pădurea de castani comestibili din Tismana Gorjului
Orașul Tismana este situat în coasta muntelui Oslea, la contactul dintre munți și dealurile subcarpatice. Condițiile climatice cu influențe mediteraneene îi conferă localității caracterul unei veritabile stațiuni. Tismana este una dintre cele mai vechi așezări din județul Gorj, fiind menționată în documente din secolul XV ca târg și ca reședință a „Bănișorilor de Tismana”.
Localitatea era cunoscută mai demult datorită Mănăstirii Tismana, așezată „ca o poliță prinsă în coasta muntelui”, după cum spunea călătorul Paul din Alep în anul 1657 când a vizitat-o. Conform relatărilor populare, Mănăstirea Tismana are la origine o bisericuță din lemn de tisă, de unde și denumirea ei, precum și a localității din apropiere.
În apropiere, la Topești, se află cea mai mare rezervație de castani comestibili din țară, ce se întinde pe o suprafață de peste 60 de hectare. Asupra prezenței castanului comestibil în zona Topești – Tismana s-au emis de-a lungul timpului mai multe ipoteze. Prima dintre ele, susținută de A. Ionescu, consideră prezența castanului ca o continuare din era terțiară până în zilele noastre. Într-o a doua ipoteză se presupune că aceștia ar fi fost plantați de coloniștii romani în epoca de colonizare a Daciei. Într-o a treia ipoteză, susținută de I. Conea, se presupune aducerea și plantarea castanului comestibil de către călugării ce au venit din sudul Dunării pentru întemeierea mănăstirii Tismana. De aici el s-ar fi răspândit în toate direcțiile, dar a rezistat numai pe „picioarele de munte” formate din roci calcaroase și favorizat de climatul submediteranean.
În aceste perimetre, temperaturile medii anuale sunt mai ridicate cu 2-3 grade Celsius comparativ cu zonele depresionare, iar luna cea mai rece (ianuarie) are aici, în proporție de 80%, valori ale temperaturilor medii zilnice pozitive. Alături de castan, în această ambianță climatică mai crește alunul turcesc, scumpia, iedera și liliacul sălbatic, ce formează adevărate păduri, cum ar fi cea de la Ponoare, cu o suprafață de peste 20 de hectare.
La jumătatea lui august, la Mănăstirea Tismana are loc hramul Adormirea Maicii Domnului, manifestare de o înaltă ținută religioasă, când mănăstirea și schitul Cioclovina devin neîncăpătoare pentru credincioșii dornici să asculte Cuvântul Domnului.
Mănăstirea Tismana, cea mai veche din Țara Românească
Mănăstirea Tismana, cea mai vestită din Oltenia de Nord și printre cele mai cunoscute lăcașuri de cult din țară, a fost întemeiată, după cum atestă documentele, în perioada 1375-1378, în timpul domniei lui Vladislav Voicu și a lui Radu I, sub supravegherea călugărului greco-sârb Nicodin. De-a lungul timpului, mănăstirea s-a bucurat de privilegii din partea domnitorilor, având întinse domenii, sate, pescării la Dunăre, precum și venituri directe din casele domnești.
Mănăstirea Tismana a avut și de suferit, fiind de mai multe ori prădată și arsă, ceea ce a condus la refaceri și transformări succesive, astfel că în secolele 17-18 a servit și ca cetate de apărare. Tot cam în aceeași perioadă, mănăstirea a funcționat și ca centru de cultură, găzduind o școală de caligrafie.
Din punct de vedere turistic, zona Tismana dispune de un uriaș potențial ce a început să fie valorificat conform standardelor comunitare. Astfel, se pot efectua excursii sau ascensiuni spre creasta Vâlcanului, culoarul Jiu-Cerna, traversarea spre Jiul de Vest ori spre Valea Cernei și a Motrului. Amatorii de speologie au la dispoziție peșterile Gura Plaiului și Cioaca cu Brebenei, precum și peșterile din perimetrul Motru Sec, dezvoltate în zona platformei de eroziune carstică Gornovița.
Perimetrul Tismana este deosebit de favorabil dezvoltării agroturismului, cea mai ecologică formă de turism, datorită lipsei aproape în totalitate a factorilor de poluare, precum și a păstrării aproape intacte a datinilor și obiceiurilor populare. Prin noile amenajări turistice, Tismana se poate dezvolta pe viitor în conformitate cu standardele actuale de practicare a turismului.
