Peste 28.000 de hectare de pădure din Gorj, sub protecție strictă. Ce solicită autoritățile județene
O suprafață semnificativă din fondul forestier din județul Gorj urmează să fie pusă sub regim de protecție strictă, interzicând practic intervențiile umane, astfel încât natura să fie lăsată să-și urmeze cursul natural. Deși inițial, suprafața propusă pentru protecție a fost considerabil mai mare, autoritățile județene continuă să ceară modificări în diverse zone, inclusiv Defileul Jiului, Padeș și Runcu.
În urma unor ședințe de negociere între primăriile locale, Consiliul Județean, Romsilva și Ministerul Mediului, suprafața inițial propusă pentru zonele de non-intervenție a fost considerabil diminuată. În 2024, varianta de lucru arăta 162.208 hectare, reducându-se ulterior la 64.519 hectare în 2025, iar în prezent propunerea actuală însumează 28.698 hectare. Aceasta reprezintă aproximativ 5,1% din totalul suprafaței județului și 12,4% din terenurile împădurite.
Localitățile cu cele mai mari suprafețe protejate se află în zone montane. Comuna Padeș are cea mai extinsă suprafață protejată, totalizând 15.641 hectare, urmată de Tismana cu 5.262 hectare. Alte localități, precum Bumbești-Jiu, contribuie cu 4.003 hectare, iar Runcu cu 1.170 hectare. În schimb, communele precum Crasna, Novaci, și Peștișani au suprafețe semnificative, dar mai restrânse.
Totuși, problemele nu lipsesc, în special în Defileul Jiului. Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, subliniază că, deși suprafața actuală este acceptabilă, mai sunt observații remarcabile. De exemplu, în zona Bumbești-Jiu, limitele Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB) ar putea afecta lucrările necesare pentru siguranța infrastructurii rutiere și feroviare. Aceste restricții pot crea conflicte juridice între legislația de mediu și cele ce reglementează siguranța transporturilor.
În comuna Padeș, s-au identificat suprapuneri cu DN 66A, iar autoritățile locale subliniază importanța evitării acestor conflicte pentru a permite modernizarea drumului național. În Runcu, se duc discuții asupra unei suprafețe suplimentare de 319 hectare, care afectează o investiție în infrastructura turistică, evidențiind necesitatea de a răspunde la aceste provocări.
Protecția strictă implică un regim de non-intervenție, care limitează drastic activitățile umane, inclusiv exploatarea lemnului și activitățile de infrastructură. Intervențiile se permit doar în cazuri excepționale, precum cercetarea științifică sau măsuri de siguranță publică. Acest proiect de ordin al Ministerului Mediului, în consultare publică acum, vizează 472 de zone la nivel național, reprezintând o parte din angajamentele României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu stipularea unor penalizări considerabile pentru nerespectarea acestora.
