Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cinstită la Muzeul Crucilor din Măceșu, Gorj
Luni, 14 septembrie 2026, de Ziua Înălțării Cinstitei și Sfintei Cruci, la Muzeul Crucilor din satul Măceșu, aparținând Orașului Târgu-Cărbunești, a fost cinstită marea sărbătoare de la mijlocul primei luni a noului an bisericesc. Evenimentul s-a desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.
Manifestarea a reunit oameni de toate vârstele, elevi de la școală, locuitori ai satului, reprezentanți ai administrației locale și județene, precum și numeroase persoane legate afectiv și emoțional de acest loc cu importanță istorică și culturală. Printre participanți s-au numărat doamnele Ana Călina și Ciolacu Cristina, Roxana Calotescu de la biblioteca și Muzeul „Tudor Arghezi” Târgu-Cărbunești, Daniela Gapșea de la CJCPCT Gorj, precum și Gabriela Mihuț și Alina Chiriacescu de la Direcția de Cultură Gorj.
La propunerea domnului Pompiliu Ciolacu a fost ținut un moment de reculegere întru memoria marelui om de cultură gorjean, prof. univ. dr. Ion Mocioi, plecat de curând în Împărăția cerurilor.
Alocuțiuni și evocări culturale
După alocuțiunile domnilor Pompiliu Ciolacu și Dănuț Birău, edilul Orașului Târgu-Cărbunești, a luat cuvântul domnul prof. dr. Gheorghe Nichifor, consilier și purtător de cuvânt al Președintelui Consiliului Județean Gorj. Acesta a mărturisit că se gândea la o traiectorie istorică referitoare la trei nume: Patriarhul Macarie din secolul al IV-lea, Patriarhul Zaharia din secolul al VII-lea și Pompiliu Ciolacu, pentru că de numele fiecăruia dintre ei se leagă simbolul creștin al Crucii.
Profesorul Nichifor a amintit că Macarie este cel care a însoțit-o pe Împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin, în cercetările de la Ierusalim, unde a fost descoperită Crucea Mântuitorului. Zaharia este cel care, în veacul al VII-lea, i-a sugerat Împăratului Heraclie al Constantinopolului să nu fie îmbrăcat împărătește atunci când se va întoarce crucea luată cu sila de către perși. Vorbitorul a subliniat că, păstrând proporțiile, de ceva ani face istorie acest muzeu care se leagă și de numele lui Pompiliu Ciolacu.
„Să fim atenți cu cei din jurul nostru, întrucât, încet-încet, ei ne părăsesc și poate că este bine să le arătăm recunoștința noastră și în ultimii lor ani de existență. Mai avem la Gorj asemenea persoane și trebuie să ne gândim la ele”, a declarat prof. dr. Gheorghe Nichifor.
Povestea unei troițe din 1872
În alocuțiunea care a urmat, domnul Vasile Vasiescu, redactor-șef al publicației „Gazeta Gorjului”, s-a arătat impresionat de faptul că au venit atâția oameni la o asemenea mare sărbătoare, care obligă prin „crucea roșie” din calendar să înțelegem că trebuie să fim mai buni. Acesta a mărturisit că reprezintă societatea civilă și că are o singură calitate: că este din Bălăneștii Gorjului, de peste dealuri, și că de o vreme este redactorul-șef al „Gazetei Gorjului”, fostul ziar la care cititorii au fost abonați până în 1989 și care de aproape doi ani este o revistă de cultură.
Vasile Vasiescu a povestit că în 1906, pe dealurile Bălăneștilor a venit Tzigara Samurcaș, istoric de artă, etnograf, muzeolog și jurnalist cultural, care a achiziționat din donație, din neamul Negreștilor, o troiță făcută în anul 1872, din locul care cândva se numea Prisăci. În 1906, Alexandru Tzigara Samurcaș a luat troița la București pentru că se înființa muzeul care se cheamă acum Muzeul Național al Țăranului Român, iar numărul acestei piese care se află și acum în inventar la București este numărul 6, adică a șasea piesă din acest muzeu.
Vorbitorul s-a referit și la aspecte legate de localitatea natală, Bălănești, precum și la prietenul său Ciolacu și la mai vechiul prieten Călina. Acesta a apreciat faptul că l-a cunoscut pe domnul Ștefan Stăiculescu, al cărui mormânt se află la Biserica de parohie din Târgu-Cărbunești, dar mai ales pentru amintirea plăcută cu Iulică Călina, care era șef la fabrica de cherestea.
„Faptul că locul ăsta aparține deja culturii și că e un loc important, nu numai pe harta culturală a Târgu-Jiului, dar și a țării, e bine să ne vedem mai des și să avem grijă de lucrurile astea”, a declarat Vasile Vasiescu, îndemnându-i pe cei prezenți să facă abonament la „Gazeta Gorjului”, publicație pe care o conduce cu pasiune.
