Duminica a 18-a după Rusalii: chemarea la a fi „pescari de oameni”
În Duminica a 18-a după Rusalii, Sfânta Evanghelie de la Luca 5, 1-11, numită și „Pescuirea minunată”, relatează minunea săvârșită de Iisus Hristos cu Simon Petru și cu alți pescari care toată noaptea s-au ostenit și nimic nu au prins în mrejele lor. Întâmplarea demonstrează că fapta Mântuitorului a determinat o schimbare în viața pescarilor, făcându-i să-și părăsească meseria obișnuită și să devină slujitori ai lui Dumnezeu și ai oamenilor, ca Apostoli și propovăduitori ai Legii evanghelice.
Pericopa relatează că evenimentul s-a petrecut pe malul lacului Ghenizaret, cunoscut și ca Marea Galileei sau Marea Tiberiadei. După ce a predicat mulțimii adunate, Mântuitorul i-a cerut lui Simon Petru să depărteze barca de la uscat, apoi să meargă la adânc și să arunce mrejele. Simon a răspuns ezitând, mărturisind că s-au trudit toată noaptea fără să prindă nimic, dar s-a conformat cuvântului Mântuitorului.
În limba ebraică, numele „Simon” se tâlcuiește „a auzi, a asculta”. Ascultând îndemnul lui Iisus, pescarii au prins atâta pește încât li se rupeau mrejele, iar cele două corăbii erau gata să se scufunde. Simon Petru s-a smerit în fața minunii, a căzut în genunchi și a spus: „Ieși de la mine, Doamne, că sunt om păcătos”. Cu blândețe, Iisus i-a răspuns să nu se teamă și i-a spus că de acum va fi „pescar de oameni”. Alături de Simon erau fratele său Andrei și fiii lui Zevedeu, Iacov și Ioan. La final, pescarii au tras corăbiile la țărm, au lăsat totul și au mers după El.
Evanghelia arată că fiecare credincios este chemat să fie „pescar de oameni”, adică să răspândească în mintea și în sufletul oamenilor vestea cea bună a Evangheliei. Nu toți sunt chemați să predice în sens teologic, dar toți pot mărturisi prin viața lor și prin faptele bune. Pentru a răspunde chemării lui Dumnezeu este necesară și o schimbare din partea noastră, iar ascultarea lui Simon Petru devine pildă pentru fiecare creștin.
Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, sărbătorit în aceeași duminică
În Duminica a 18-a după Rusalii, Biserica îl sărbătorește pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești, născut în Iviria, Georgia de astăzi, pe la anii 1650, din părinți dreptcredincioși, Ioan și Maria, primind numele de botez Andrei. Crescut în duhul tradiției ortodoxe, tânărul Andrei a primit de la Dumnezeu darul picturii și al sculpturii bisericești. Năvălind turcii pe meleagurile sale natale, a fost luat rob și a îndurat umilințele vieții printre păgâni.
A fost răscumpărat de Patriarhul Ierusalimului, Dositei Notara, care l-a tuns în monahism. Desăvârșindu-și măiestria artistică și cunoașterea limbilor greacă, turcă și arabă, Antim a fost trimis în Moldova, la Iași, ca stareț al Mănăstirii Cetățuia, pentru a organiza o tipografie grecească. Acolo a cunoscut lucrarea cărturărească a Sfântului Mitropolit Dosoftei și a fost inițiat în meșteșugul tiparului de episcopul Mitrofan al Hușilor.
În anul 1690 a venit în Țara Românească, unde a fost rânduit de voievodul Constantin Brâncoveanu la tipărirea cărților bisericești. A fost stareț la Mănăstirea Snagov, iar în vara anului 1691 episcopul Mitrofan i-a lăsat în grijă tipografia Mitropoliei Țării Românești. Și-a păstorit clerul, călugării și credincioșii, ridicând noi lăcașuri de cult sau înnoindu-le pe cele stricate de vreme. Ctitoria sa, Mănăstirea „Antim” din București, cu hramul Tuturor Sfinților, a fost zidită, împodobită cu sculpturi și înzestrată cu tipografie. A înființat școli pentru copiii celor săraci, în care învățământul era fără plată.
La 16 martie 1705 a fost ales episcop de Râmnicu Vâlcea, tipărind în mai puțin de trei ani nouă cărți, cea mai importantă fiind „Tomul bucuriei”, cu aproape 800 de pagini, cuprinzând cinci lucrări polemice îndreptate împotriva apusenilor care încercau să dezbine Ortodoxia în Țările Române, mai ales în Ardeal. Pe nedrept a fost îndepărtat de la lucrarea arhierească și osândit cu exilul, sub paza unor ostași turci care l-au chinuit până la moarte, prin tăierea capului, aruncat apoi în apele Tungiei, un afluent al râului Marița, din sudul Dunării. Așa s-a înălțat la ceruri ca martir Mitropolitul Antim al Țării Românești, a cărui pomenire rămâne înscrisă în cartea Bisericii și în memoria neamului românesc.
Biserica de Parohie cu hramul „Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul” din Târgu-Cărbunești, după oficierea Sfintei Liturghii, își va cinsti ocrotitorul spiritual în Duminica a 18-a după Rusalii.
