570 DE ANI DE LA MOARTEA VOIEVODULUI IANCU DE HUNEDOARA – SIMPOZIONUL, ORGANIZAT DE ACADEMIA ROMÂNĂ ÎN PARTENERIAT CU PRIMĂRIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA ȘI CU MUZEUL NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE
O manifestare culturală deosebită a avut loc pe 12 martie 2026, începând cu ora 11:00, în Aula Magna, unde Academia Română, în colaborare cu Primăria Municipiului Hunedoara și Muzeul Național al Literaturii Române, a organizat simpozionul intitulat «Iancu de Hunedoara și timpul său». Această întâlnire a reunit istorici renumiți care au analizat moștenirea complexă lăsată de voievodul Iancu de Hunedoara.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. Ioan Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, care a subliniat originea românească a voievodului și rolul său remarcabil în apărarea creștinismului. Acesta a menționat că Iancu a fost considerat, similar lui Ștefan cel Mare, un «Atlet al lui Hristos», având un aport semnificativ în istoria luptei antiotomane. Papa Pius al II-lea, cunoscut anterior ca Enea Silvio Piccolomini, a afirmat că gloria românilor a fost sporită de acțiunile lui Iancu, mai mult decât a celor ungurești. Aceasta observare evidențiază importanța culturală și istorică a lui Iancu de Hunedoara, nu doar pentru români, ci și pentru alte națiuni din regiune.
Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, a remarcat importanța acestui demers de recuperare a memoriei lui Iancu de Hunedoara, menționând că evenimentul este rezultatul unui efort susținut de zece ani pentru a reinstaura figura voievodului în conștiința colectivă a comunității. În prima prelegere, istoricul Ioan Drăgan a discutat despre comemorările istorice din 1956 și impactul acestora asupra restaurării castelului de la Hunedoara, subliniind că aceste manifestări au contribuit la sensibilizarea autorităților vremii privind importanța acestui monument istoric.
De asemenea, Daniela Marcu Istrate, arheolog la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» din București, a prezentat informații despre identitatea ortodoxă din Transilvania în timpul lui Iancu de Hunedoara, subliniind existența unei elitelor românești ortodoxe puternice. Această abordare oferă o imagine mai clară asupra societății din acea perioadă, evidențiind peisajul social și religios al Transilvaniei.
Un alt moment important al simpozionului a fost prezentarea cărturarului Ovidiu Cristea, care a adus în discuție noile interpretări ale documentelor istorice legate de numele familiei Corvineștilor, subliniind originea românească a lui Iancu. Aceasta este confirmată de diverse surse, demonstrând că voievodul nu doar că era de origine românească, ci și că numele său derivă din moșia de baștină, «Corbii de Piatră».
În încheierea simpozionului, profesorul Petronel Zahariuc a evidențiat interacțiunile dintre Iancu de Hunedoara și domnii Moldovei, considerându-l un ocrotitor al acestora, în contextul luptei împotriva invaziei otomane. De asemenea, Alexandru Simon, cercetător științific, a demonstrat prin argumente solide valoarea istorică și culturală a lui Iancu, aducând în discuție aspecte legate de influența sa asupra Europei din acel timp.
